12 nov. 2013

Droage




Am descoperit o chestie. Pentru unii e inutilă, dar eu am descoperit-o. Am descoperit cum să fii criticat, înjurat și pus la perete, oricâtă dreptate ai avea. Scrii ceva despre copii mici, femei borțoase, oameni care au pierdut în fața selecției naturale sau muribunzi și sinistrați din țările din lumea a 15-a. Ceva care să nu spună cât de drăguți sau buni de salvat sunt. Nu neaparat ceva de nașpa sau să-i înjuri, dar să fie o critică. Indiferent câtă dreptate ai, indiferent cu ce argumente imbatabile ai veni, majoritatea îți vor spune ba că mănânci căcat, ba că trăiești degeaba, sau că mai bine proasta aia de mă-ta avea inspirația de a se fute în cur cu 9 luni înainte de nașterea ta. 


Există pur și simplu unele subiecte încadrate în e drăguț/trebuie ajutat/trebuie salvat/trebuie oprit, despre care dacă ai o părere de nu-mi pasă/mi se pare oribil/ar trebui să nu existe, aduni în jurul tău oameni ce vor să-ți strivească țeasta în menghină. Acestor oameni pur și simplu li s-au băgat în cap atât de mult niste idei preconcepute încât au ajuns să creadă că așa e cel mai bine, fără să mai filtreze ideea și prin propriul lor creier. 


Astăzi am să vorbesc despre droage. Nimic suspect până aici, peste tot se vorbește despre droage. Păi da, dar eu am să vorbesc puțin altfel. Am să pun droagele în cea mai bună lumină în care au stat ele vreodată. Atât de bună va fi lumina în care am să le pun încât poți să juri că-s diamante. 


Știu că la aspect arăt ca un om ce consumă și face trafic de droage. Mi-am dat seama de asta pentru că toți îmi cer foițe sau „băiatu, băiatu, ceva bun de tras?”. Dar nu. Personal, droagele mi se par de căcat și încă nu m-am atins de ele. Nici măcar de iarbă. Mi se par de căcat, dar în același timp am o părere bună despre ele și cred că-s un lucru extraordinar. Dacă ar fi după mine, aș legaliza orice tip de drog. Chiar și ăla rusesc de la care îți putrezește carnea. Chiar și alea făcute din praf de pușcă în buncăre de prin Kuweit cu care mori de la prima doză. Aș legaliza tot. Și la vamă, și pe stradă. Să existe în piețe tarabe cu droguri. Să le iei din supermarket. Să fie ca orice alt produs.


Știu, o să-mi spuneti „Wooden, dar droagele sunt rele, omoară oameni, dau dependență, strică vieți. De ce vrei să fie legale?”. Droagele omoară oameni, dau dependență, strică vieți cam în aceeași măsura în care o face și alcoolul, păcănelele, sau încercarea unora de a imita un stil de viață văzul în filme și ascultat în melodiile lu 50Cent. Și astea sunt la fel de dăunătoare ca și droagele, doar că nu interzise. 


Ați văzut ce s-a întâmplat în perioada cu așa zisele „magazine de vise”? Oamenii mureau și ajungeau în spital de la ele. Dar ați văzut ce fel de oameni? Erau genul de lătrăi care ar fi ajuns în situația aia chiar dacă n-ar fi fost magazinele alea. Ar fi găsit oricum o metodă prin care să-și fută viața. Fix specimenele de care nimeni n-are nevoie. 


Orice om are dreptul de a decide ce să-și bage sau nu în propriul lui corp. Că nu merge nimeni prin autobuze cu seringa de heroină să înțepe babele în cur. Nu vrei să fumezi, nu te atingi de țigări. Nu vrei să bei, nu pui gura pe troscău. Nu vrei să te droghezi, nu iei droguri. E simplu. Însă oamenii conștiincioși au considerat de cuviință să interzică o chestie pe care oricine o face doar dacă vrea. Și dacă vrea, cu siguranță e idiot. 


Nu, nu am nimic cu oamenii care se droghează. Atât timp cât o fac pe banii si corpul lor, n-au decât. Nu înțeleg în schimb de ce trebuie să fie salvați. Și prin salvați, mă refer la a se interzice chestiile pe care le bagă în ei. 


Dacă cineva e atât de prost încât să bage în propriul său corp substanțe despre care știe că-i fac rău, eu zic că își merită moartea. Este 100% vina lor. Nu-i obligă nimeni s-o facă. Chiar dacă în ciuda faptului că peste tot aud ei că drogurile-s rele și te omoară, tot consideră că ar fi bine să le ia. În cazul ăsta, omul e miraculos de prost și în plus pentru omenire. 


Și nu vă căcați pe voi cu „dar eu nu vreau să merg pe stradă și să-mi dea un drogat în cap ca să-mi ia banii pentru următoarea doză”. Sunt de zeci de oric mai multe șanse să intri în conflict cu un bețiv ce crede că vodca îl face Bruce Lee, cu un gangsteraș ce crede că are ceva de demonstrat în fața prietenilor sau cu un păcănitor care tocmai și-a pierdut casa la jocurile de noroc și vrea să se descarce pe o ființă vie din cauză că oricum nu mai are nimic de pierdut. Oamenii drogați sunt extrem de pașnici. În cel mai rău caz se bat cu aerul sau intră în panică dacă te uiți insistent la ei. Da nu i-am văzut niciodată să se bată cum o fac ăia care după a 4-a bere deja au impresia că pocnește geaca pe ei. Droagele sunt dăunătoare doar pentru ăia care le consumă. De asta și cred că-s un lucru extraordinar de bun. Fac rău doar celui care a avut ideea să le încerce. 


De ce consider că ar fi bine să nu fie interzise? Simplu. Sunt o mulțime care ar vrea să se drogheze dar nu pot face rost de droguri. Drogurile, alea mai periculoase, ar fi un filtru excelent care să facă o triere între oamenii care merită și cei care nu merită să trăiască. Și nu, nu mă cred eu atât de zeu încât să spun cine are și cine nu are dreptul la viață. Asta este strict decizia lor. Dacă vor sau nu să se drogheze. Eu le pun la dispoziție doar o metodă prin care s-o facă.


N-am auzit pe nimeni care să ia droguri și să nu știe ce-s alea. Să spună „aia de o trăgeam pe nas era cocaină? Puteam să jur că-i praf de copt!”. E doar decizia ta. Știi ce-s alea, știi la ce riscuri te expui, știi că nu-ți fac bine...dacă după toate astea încă alegi să le bagi în tine, înseamnă că ar cam fi cazul să-ți închei socotelile cu viața. 


Vă dați seama cât ar avea societatea de câștigat dacă drogurile ar fi impozitate? Dacă la alcool, care-i cu mult mai ieftin statul bagă niște impozite grețos de mari, vă dați seama că dintr-o sacoșă de cocaină s-ar plăti câteva milioane de pensii și alocații. Sau poate nu chiar atât, dar tot ar fi o sumă enormă. 


Știți câți bani publici se investesc în curul celor de la antidrog? Și pentru ce? Pentru a nu le permite unor oameni prea proști să se injecteze până crapă. Deja devine grețoasă toată empatia asta pentru oamenii cărora nu le place viața. Că-s drogați, că-s bolunzi care toarnă copii și primesc indemnizații de la stat, că-s cerșetori care bălesc trotuarele, societatea are grijă de ei ca și cum ar fi niște membri importanți ai comunității. Lăsați-o în pula mea de treabă. Nu e ca și cum am fi 100 de oameni pe toată planeta și trebuie să avem grijă de toți ca să ne salvăm specia. 


Da, drogurile nu-i omoară pe toți. Sunt oameni care se droghează de ani de zile și încă n-au crăpat. Probabil din cauză că ei sunt ăia care au găsit totuși boaba aia de inteligență ce i-a făcut să aibă totuși grijă să nu moară de la droguri.


Știu că pare o măsură destul de radicală și care nu ține cont de etică. Dar nu e crimă. Nu omoară nimeni pe nimeni. Purt și simplu sunt niște chestii pe care le iau cei ce nu vor să mai trăiască. Și vă asigur eu că dacă ai putea cumpăra drogurile de la chioșc la fel cum cumperi și o eugenie, vor fi mulți. Chiar dacă printre ei se vor număra și copii de 14 ani. Cam cât de departe credeți că ar putea ajunge un om care la 14 ani ia decizia de a-și fisura venele sau de a trage chestii pe nas? 


Știu că este împotriva a tot ceea ce a-ți învățat voi până acum despre droguri și interzicerea lor, dar eu într-o astfel de legalizare văd doar avantaje. În primul rând o mulțime de bani din impozite, în al doilea, o separare între oamenii apți și cei inapți. Legale sau nu, le-ar fi consumat oricum aceeași oameni, doar că acum pot face rost mai ușor de ele. Să vedeți ce liniște va fi după pe străzi. O populație înjumătățită a țării în care să rămână doar cei ce au considerat de cuviință să nu se drogheze, eu cred că ar fi o îmbunătățire. Și nu spun că ar rămâne doar exemplare bune de oameni. Vor fi și atunci mulți idioți. Însă cei mai mulți ar sta frumos în pământ, de unde n-ar mai enerva pe nimeni. 


Da, drogurile omoară oameni. Dar omoară exact oamenii care trebuie. Sunt cea mai bună metodă de scăpat de cretini care nu poate da greș. Ceva ce-și face treaba exact așa cum trebuie. Și nimic altceva nu o poate face mai bine.



6 nov. 2013

De toate, ca la șaormă

Habar nu am ce ar trebui să fie postarea asta. N-am un subiect anume despre care să scriu. De fapt nici măcar n-am chef de scris. Vreau să văd ce iese. Așteptați-vă la chestii fără sens sau legătură între ele. 

Am descoperit utilitatea dozelor la 2 lei de Cola și Fanta. Merg perfect cu 250-ul de vodcă într-o sticlă de jumate. Și nu vorbesc de forma aia subțire a dozelor. Aia e în continuare inutilă și de căcat. Îți pasă de forma dozei din care bei doar dacă vrei să ți-o bagi în cur după.

Nu înțeleg de ce unii se laudă că rezistă la băutură și pot să bea 5 găleți de vin fără să aibă nimic. Nu consider că asta ar fi o realizare. Să prăpădești alcoolul care a fost făcut cu scopul de a îmbăta oameni și să te lauzi că la tine nu-și face efectul. Și oricum e aiurea să fii prea rezistent la alcool. Trebuie să cumperi o grămadă de troscău dacă vrei să te matolești. Tare aș vrea să fiu și eu printre oamenii care după un litru de bere testează cu degetul consistența căcatului. 

Am văzut într-o reclamă la McDonalds sandwich-uri cu mici. Nu-mi place McDonalds, mi se pare de căcat orice produs de-acolo. Mâncarea e mereu prea scumpă, puțină, și fără gust. Și în fiecare Mc miroase a interior de Logan.  Dar ideea cu micii e interesantă. Mioritică. Mă gândesc că în loc de jucărie vor oferi un grătar mic din plastic, o Dacie tunată și un minipet de bere. Probabil și un CD cu Pușca și cureaua lată.

Îmi plac oamenii care salută pe oricine cu Boss. Salut Boss. În lumea lor, toți sunt șefi. Fără subalterni, femei de servici, salahori sau șomeri. Toți sunt șefi și o duc bine.

Deși chinezii sunt cunoscuți drept cei mai mari mâncători de orez, toată lumea are impresia că într-un restaurant chinezesc orice ai comanda ți se vor aduce viermi prăjiți sau copane de cărăbuș. La chinezescul din Galați, meniul e tradus și în chineză. Probabil lumea care intră acolo o face ca să învețe o limbă străină, nu de foame.

Ăștia de la Dorna au scos sticle de plastic mai subțiri. Cică vor să economisească material plastic sau ceva de genul. Să protejeze natura și alte aberații d'astea. Am văzut reclama asta pe un panou gros, din plastic dinăla masiv și tare. Era mult mai simplu să pună țâșnitori prin tot orașul și nu mai foloseau sticle deloc. Probabil în viitorul apropiat vor vinde apa la pungi. Că alea au mai puțin plastic și uite așa nu mai mor delfini.

Când cineva îți zice că mănânci căcat, de fapt vrea să spună că ești foarte leneș. Ți-e lene să mănânci mâncarea în starea ei brută și o iei gata digerată.

Femeile, până pe la 20j de ani, se chinuie să arate cât mai mature. După 30, vor să arate cât mai tinere și e un compliment să-i spui că arată cu 5 ani mai puțin. Compliment pe care nu-l gusta când avea 18 ani. Hotărâți-vă.

Aș vrea să ajung atât de sărac încât gândacii mei din bucătărie să intre în grevă. Să se ia după oameni, în loc de Salvați roșia montană să strige doar "Salvați roșia". Doar roșia, că nu stau la munte.

Nu-mi plac oamenii care prescurtează cuvintele. Care le prescurtează în vorbit. Oamenii ăia care vorbesc cu creon, veoză și ezact. Mă gândesc ce au de gând să facă cu milisecundele economisite.

Toate băncile care oferă credite în stil cămătăresc ar trebui să aibă un bar la intrare. Oamenii beți mereu au impresia că o țeapă luată e o dovadă de curaj. Mie oricum mi-s urâți oamenii care acceptă substandarde după primul strop de alcool. 

Dacă poliția ar fi atât de eficientă pe cât este când îmi ia mie datele și mă verifică la pulă să vadă dacă nu umblu cu drujba la mine, am trăi într-o lume fără infractori. Nu știu dacă am sau nu față de drogat, da ieri pe la 1 dimineața m-au oprit doi jandarmi să mă întrebe de sănătate și unu îmi verifica fiecare buzunăraș al portofelului. Au fost uimiți când mi-au găsit în geantă două cărți și m-au întrebat "ce-s astea?".

Până acum m-am tot întrebat de ce majoritatea caloriferelor din blocurile ceaușiste sunt pe peretele cu fereastra. Fix sub ea. Mi-am dat seama de ce. Sunt puse acolo pentru ăia care vor să se sinucidă și le este lene să iasă afară și să caute un copac. Sunt puse acolo ca să legi ștreangu de ele. Oricum, altă utilitate n-au. Mai multă căldură emană un căcat proaspăt făcut din care ies aburi.

În câteva ore o să mă tund. O să scap de juma de metru de păr ce atârnă de scalpul meu de mai bine de 4 ani. De fapt acum în iarnă s-ar fi făcut 5. Mi-e mai greu să mă conving singur că vreau să fac asta decât să mă obișnuiesc cu ideea după. Nu, n-am avut nicio revelație. O fac doar pentru că-mi cade groaznic părul și m-am săturat să am grijă de el. Măcar acum nu o să mai atrag atenția niciunei pizdeproaste care bălește după orice țăran cu părul mai lung de umeri. Dacă ești posesoare de vagin și-ți place un tip doar pentru că are părul lung, cu siguranță ești pizdăproastă. Știu, o să-mi spuneți "dar nu doar lungimea părului contează, ci și cum gândește!". Sugeți pula. Gândirea nu se vede în pozele cu necunoscuți la care prindeți voi urdă în bărbie. 

O lună o să mă delectez cu întrebările "te-ai tuns?" și "ai cancer?". Pentru că o perioadă o să arăt precum viețașii din Jilava. Nu-mi plac frezele. Mi se par de căcat. Ori lung, ori deloc.
Da e și o treabă bună în asta. Mereu  m-am întrebat dacă atunci când un chel își lipește capul de-o oglindă, din unghiul potrivit se vede ca un cur. Acum o să aflu.


Am fugit, mă duc să beau ultima bere cu podoaba mea capilară.



Și o pesă, pentru că m-am trezit binedispus. Mă rog, e pentru trezeala de ieri, că de-atunci n-am mai dormit.

14 oct. 2013

Artă pură, pizde proaste




Ai 16 ani și ai observat că partea masculină este interesată doar de vaginul tău și ignoră complet cantitatea inutilă de carne ce-l înconjoară. În același timp ți-ai dat seama că ești ceva mai superioară bighidoaicelor ce-și trag în poze decolteurile ca să atragă cuci. Vrei să te bage și pe tine masculii în seamă dar fără să-ți arăți țâțele și fără să promiți pizdă. Pentru tine s-a inventat ceea ce numești tu artă. 

Pentru tine s-au inventat înșiruirile de cuvinte ce sună bine și nu înseamnă nimic. Înșiruiri pe c are orice inapt cu un vocabular de ~500 de cuvinte le poate scrie. Și desigur, pentru tine s-a inventat și conceptul de a-ți sufla singură în găoz și de a avea impresia că ce scrii tu este artă pură doar că trebuie să fii super-mega-ultra geniu să o înțelegi. Cu toate că nici tu nu înțelegi nimic, dar te poți preface că există un mesaj. La cât de mult se preface lumea în ziua de azi nimeni nu-și va da seama oricum. 

Deci, ești pizdă proastă dar nu vrei să fii tratată ca o pizdă proastă. Ce faci în cazul ăsta? Te apuci de scris. Poezii. Îți bagi pula în ea de prozodie și de tot, n-ai tu treabă cu astea. Versul alb e baza. Te prefaci că ai mesaje de transmis doar pentru cine are destui neuroni și o cantitate imensă de inteligență emoțională să le priceapă. 

Tocmai  ce-ai terminat toate cărțile din colecția Chic, seria Twilight, prefața unei cărți de psihologie și câteva romane rusești din care n-ai înțeles nicio pulă dar despre care spui că-s de cea mai bună calitate, pentru că dă bine la imagine să pretinzi că ai citit scriitori ruși. De fapt, nici nu trebuie să-i citești, poți doar să te prefaci. Oricum e același lucru și nu te întreabă nimeni din ele. Și cu așa cantitate colosală de lectură în cârcă, ce poți face altceva decât să scrii. Poezie. Sau proză scurtă care seamănă cu poezia doar că nu e în versuri. Aceleași cuvinte siropoase care nu înseamnă nimic și același presupus mesaj pe care doar oamenii culți îl înțeleg. 

Titluri cât mai pompoase și care nu au legătură cu postarea. Și punct după titlu. Uneori mai bagi câte un citat care ți s-a părut ție interesant. Ceva despre dragoste, viață, condiția omului de geniu sau ceva care să sublinieze dezinteresul oamenilor pentru artă și frumos.  Nu trebuie să dai neaparat și numele celui căruia îi aparține citatul. Lumea va crede că e gândit de tine.
Muritorii de rând, pleava, oamenii mediocri și nu la fel de culți ca tine trebuie neaparat să afle de preocupările tale. Așa că pe orice site unde ai cont vei băga mereu chestii care să sugereze pasiunea ta arzătoare pentru lectură. Cele mai comune poze sunt ălea cu cărți și căni de ceai. Sau cărți, cafea și țigări dacă vrei să vadă lumea că nu-ți pasă de ce chimicale bagi în corpul tău, tu fiind preocupată în special de intelect. Dar în principal, pentru că ai 16 ani și mai văd rudele cu net ce postezi tu, cărți și ceai. Toată lumea știe că sorbitul de ceai este ceva care scoate în evidența rafinamentul și bunul gust. Doar nu o să bei cola sau bere ca restul inculților.

Sinonime. Lumea trebuie să vadă că tu știi multe cuvinte. Cuvintele simple, din popor, care înseamnă ceva, tu le vei înlocui cu alte cuvinte mai puțin folosite care înseamnă același lucru. Nu-i așa că „poate o adiere de briză m-ar urni spre tine și aș lisa inert în tihna brațelor tale iar cugetările mele s-ar putea propti de sufletul tău anemiat...” sună mult mai bine decât „vreau să te iau în brațe”? Cum spuneam,  multe cuvinte fără sens. Orice idiot poate. Dar tu trebuie să o faci cu un aer de superioritate și cu nasul pe sus că ai spus în 15 cuvinte ce puteai spune foarte bine în 3. 

După ce treci de etapa cu scrisul și postatul de poze care să ateste profunzimea persoanei tale, îți va mai trebui încă un lucru care să-ți hrănească egoul flămând și să te completeze ca om, că doar ești multitalentată. Nu te poți limita doar la scris, citit și lăudat cu astea două. Și cum învățatul unui instrument presupune prea mult exercițiu și studiu, sportul prea mult efort și transpirație, pictura prea multă perspectivă, vei alege opțiunea care-i la doar un buton distanță de tine. Un buton, la propriu. Fotografia. Apeși pe butonete și obții artă incontestabilă. Pe care o încarci pe deviantart sau tumblr. Care în continuare rămâne un site pentru pizde proaste semivirgine. 

Și automat orice fotografie făcută de tine unui perete scorojit sau morman de gunoi, pusă pe alb-negru sau sepia e artă și are un mesaj de transmis. În scurt timp vei ajunge să rogi pe cineva care știe photoshop să-ți facă o semnătură pe care s-o atașezi în fiecare colț de fotografie pe care ai făcut-o. Doar nu vrei să-ți fure lumea pozele tale pentru care ai muncit din greu, crăcindu-te prin toate cotloanele ca să-i faci o poză unui muc de țigară dintr-un unghi cât mai ciudat. Le semnezi pe toate că poate cine știe, te vede cineva care e dispus să te plătească să-i faci poze profesionale. Desigur, știi că este sub demnitatea ta să te cobori la asemenea acțiuni înjositoare, dar ai nevoie de bani de buzunar pe care mă-ta nu ți-i mai dă că ți-a luat DSLR să faci cu el ce făceai și cu camera telefonului. Dar asta e bine, pentru că te regăsești și mai mult în soarta nefericită a artistului care trebuie să îndure condiții umilitoare pentru a se putea întreține. Că doar toți marii intelectuali au trudit în mizerie. Ai ceva în comun cu ei. 

Între timp îți poți achiziționa și o chitară sau să împrumuți una de la cineva, așa, pentru tras în poze. Nu strică niciodată ca oamenii să vadă că încerci să te implici și-n muzică. Doar pentru poze, deoarece cântatul e prea greu pentru tine și doar nu vrei să-ți strici degetele pe corzi să nu mai poți apăsa pe butonul DSLR-ului așa cum doar tu știi s-o faci ca să iasă artă pură.

Și să nu uităm de pozele cu tine citind. Trebuie să ai făcute publice poze în care ești tu cu cartea în mână. Chiar dacă cititul presupune o oarecare concentrare și îți este cam imposibil s-o faci în timp ce altcineva îti face poze. Îți tragi țoalele de sărbătoare, iei o poziție ușor lascivă, zămbetul de fată mare și-ți tragi 2-3 poze. E foarte important să te vadă lumea cu cartea în mână. Sau o ții deschisă să se vadă coperta (dacă-i roman rusesc) și-ți ascunzi o parte din fățău, până sub ochi după paginile acesteia. Dă bine la imagine, credeți-mă.

Acum, că ești o artistă completă, nu mai ai nevoie decât de admiratori. Sau pupători în fund cum îmi place mie să le zic. Care nu vor întârzia să apară, că doar sunt mulți ca tine.
Pe de-o parte vor fi duduile asemeni ție, cu aceleași preocupări. Trebuie să te porți frumos cu ele pentru că ambele aveți nevoie de validarea propriei persoane și a artistului din voi. Vă dați like reciproc, vă complimentați poeziile și pozele cu „genial!”, vă recomandați filme europene și cărți din care niciuna nu veți înțelege nimic dar vă veți preface că sunt superbe și lecturi obligatorii pentru oricine. 

Pe cealaltă parte vor fi masculinii care se vor preface interesați de arta voastră. Probabil având aceleasi preocupări ca voi să puneți botul că ar fi mari înțelepți și să-i serviți cu pizdă. 

Dar  tot un vagin de calitate inferioară înconjurat de carne și oase în formă de om ați rămas. Pentru că doar ați mimat evoluția. Și când mimezi ceva, altcineva va mima că-i interesat de ce faci tu doar ca să obțină anumite avantaje. Pentru restul oamenilor care nu dau o flegmă pe ce faceți voi ati rămas la fel de mediocre.

Cam câți vă regăsiți în ce-am scris eu mai sus? Vă rog să mă tratați ca pe-un incult pentru care și filmele cu bătaie din anii ’80 sunt greu de înțeles. Mă împac foarte bine cu statutul ăsta. Da pe voi nici în gură nu v-aș fute. 


3 oct. 2013

Maidanez

varianta scurtă


2 oct. 2013

Mă cac în roșia voastră



Montană, de stepă, marină, submarină... orice roșie pentru care urlați voi să fie salvată eu mă cac în ea. Mă cac la modul propriu, cu moț și aburind!

Pentru că mi se pare de-un retard grotesc să ieși în stradă pentru ceva ce nu are legătură cu tine. M-am săturat. Pe orice site dau click, pe orice post aș deschide tv-ul (asta e o scuză bună să te uiți pe Cartoon Network), în orice ziar m-aș uita, văd doar mizeria voastră cu roșia montană. Și mă afectează așa, la modul pasiv, pentru că eu nu dau nici click pe chestii cu știri, nu deschid nici TV-ul și nici nu citesc presa. Da chiar și așa, fără să interacționez direct cu media tot mă ciocnesc involuntar de roșia căcatului. Vă dați seama dacă mă uitam la TV și citeam ziare, cedam psihic și strângeam pe cineva de unghii cu patentul.

Mă oprește lumea pe stradă să mă cheme la protest. Văd oameni care se duc la prostest și care îi îndeamnă și pe alții să ragă cu ei pe instrumental de pet de bere cu pietricele în el.
Nici măcar presa tabloidă de care tot accidental mă lovesc nu mă enervează atât de tare! Pentru că ăia care o scriu și o citesc nu ies în stradă la proteste ȘI NU SE UITĂ URÂT LA MINE DACĂ LE SPUN CĂ NU-MI PASĂ DE CE FAC EI! 

Sper să dea gripa în voi. O gripă atât de nimicitoare încât să vă țină la pat până nu mai ramâne aur sau alte resurse la roșia montană. 

Și chiar mă doare fix în cur ce-o să se facă acolo. Dacă se exploatează sau nu se exploatează. Sau cine exploatează. Nici măcar nu știu povestea completă, dar mi se pare de un țăranism incredibil tu să fii în București sau oricare alt oraș și să strigi pentru roșia montană. Pentru mine, toți ăia care au o părere despre roșia montană sunt niște idioți. Indiferent care ar fi părerea aia, dacă-i alta decât „nu-mi pasă”, ești un idiot și-ți urez gripă. Aviară, porcină, cabalină, de care vrei tu.

Doar oamenii care locuiesc acolo ar trebui să aibă ceva de spus și atât. Nu toți atârnicii din toate prepuțurile țării. 

Și mă doare în pulă și că străinii ne văd ca pe un vecin idiot de la care pot fura în voie fără să spună nimeni nimic. Noi ne-am construit imaginea asta, acum ciocul mic. Și da, cu toate campaniile de promovare a țării, occidentul ne vede tot ca pe un fel de ruși, doar că mai săraci, mai mici, mai proști și mai puțin bețivi. Și care nu reprezentăm o amenințare la adresa nimănui. Pentru că asta suntem, oricâte căcaturi naționaliste cretine vi s-ar băga în cap. Nu ramânem decât niște păduchi enervanți și nesemnificativi care știu doar să se plângă și care aștepată ca UE să ne rezolve toate problemele de nivel local. 

Când m-am gândit să scriu postarea asta chiar aveam o idee. Acum și p’aia am uitat-o. Mi-a spălat creierul roșia montană.
Roșia montană se opune dezvoltării personale. Acum douăzile, fiind 1 am vrut să ma apuc de ceva. Nu mai țin minte de ce, dar era ceva frumos. Și pe 1 bine sa începi chestii. Dar după ce m-am trezit la gospodăreasca oră de 5 PM și până mi-am terminat eu cafeaua s-a făcut deja noapte, timpul ce mi-a ramas a trebuit să-l folosesc pentru a mă enerva la toate căcaturile cu roșia montană de care dădeam accidental. După care a venit 12 noaptea, deci eram deja în data de 2 și n-am mai putut să mă apuc de nimic. 

Nu, serios, terminați cu căcatul vostru de roșie montană că nu rezolvați nici un drac.

PA.MUE.FĂRĂ PESĂ!

Despre sfântul Woodenpints