Fotbalul e mai plictisitor decât scobitul în nas

Am mai scris despre asta și acum vreo 5 ani când tot așa, oamenii dădeau prea multă importanță unei chestii de lovit mingea cu piciorul, deci majoritatea ideilor o să vină din textul ăla pe care oricum nu-l mai țineți voi minte. 


Cine mă cunoaște știe că nu-mi place fotbalul. De fapt, nu prea îmi place sportul. De fapt, nu-mi place să mă uit la oamenii care fac sport. N-am să înțeleg niciodată activitatea asta, de a te uita la alții care se joacă. Și să mai fii și fascinat și să vorbești cu oamenii despre cum se joacă alții. Mie în general nu-mi place să mă uit la oamenii care fac ceva.  Nu e ca la un film, să vezi mereu chestii noi, actori, decor, acțiuni diferite și scene trase calumea. La sport sunt doar niște oameni care de cele mai multe ori arată la fel și fac aceeași chestie tot timpul. Singurul lucru care diferă uneori e rezultatul final, și ăla foarte puțin. 


Iar a venit febra aia cu fotbalul, campionatul și alte mizerii pe care eu nu le-am găsit niciodată interesante. Dar nu asta mă enervează la fotbal. 

Fiecare are dreptul să se uite la ce vrea pula lui, nu-i asta problema mea. Ce mă deranjează pe mine este uimirea de pe mutra unora care mă întreabă dacă am văzut nuștiuce meci sau chestii legate de fotbal, iar eu le răspund "nu, nu mă uit la fotbal. Nu-mi place fotbalul", moment în care pe fața lor care și așa nu emana prea multă inteligență se instalează o privire tălâmbă între mirare și "cum plm?". 


Păi cum adică să nu-ți placă fotbalul, toată lumea se uită la fotbal. Tuturor bărbaților le place fotbalul! Forbalul, berea și femeile! 

Astea nici măcar nu se pupă între ele. Berea n-are absolut nicio legătură cu sportul iar dacă-ți plac atât de mult femeile de ce pula mea te uiți la 22 de bărbați în același timp?


Ok, să zicem că trec peste fotbal ca sport în sine. Poate nu-l înțeleg eu, deși nu văd ce e atât de înțeles despre niște dârlăi care fugăresc o minge și încearcă s-o trimită în părți opuse ale unui teren. E pasiunea lor să se uite la niște băieți care se joacă, nu mă bag. Și eu m-am uitat la filme proaste deși știam că-s proaste, sau când beau prea mult îmi pun un episod din Las Fierbinți, să-mi reducă un pic IQ-ul pe moment să nu cumva să-mi vină vreo idee și să mă apuc de scris. Toți avem plăceri vinovate. 


Ce mă deranjează pe mine la fotbal este gradul de implicare al fanilor. Bă, voi i-ați văzut pe ăia? Ăia care se duc pe stadion, vopsiți pe față, cu căciuli colorate, vuvuzele, pocnitori și alte minuni, doar să vadă cum niște băieți fugăresc o minge pe tarla. Cum căcat să fii în halul ăla de maniac?

Apoi mai sunt și ăia care "țin" cu o echipă. Adică speră ca niște oameni aleși la întâmplare de ei, că niciodată nu mi-am dat seama după ce criterii se apucă lumea să țină cu diferite echipe, că doar nu le reprezintă ăia interesele sau ceva iar singurul lucru care diferă între echipe este culoarea  echipamentului.

Ții cu echipa aia, ca să ce? Ce căcat primești dacă au câștigat sau dacă au pierdut? (îi excludem de aici pe tinerii antreprenori care bagă la pariuri la fiecare meci și după se plâng că au rămas fără bani). Nu înțeleg, de ce ar trebui să mă bucure pe mine că niște oameni pe care nu i-am cunoscut niciodată au băgat mingea într-o poartă de mai multe ori decât alți oameni pe care nu i-am cunoscut în viața mea? Ești retard ce plm? N-ai și tu realizări personale de care să te bucuri? Trebuie să crească inima în tine doar când necunoscuții reușesc să facă ceva? 


Am mai auzit și căcatul "păi este echipa națională a țării, e normal să fii mândru când câștigă un meci!". Uhm, nu, nu e normal. E normal doar dacă ești redus mintal. Un om normal niciodată nu s-ar bucura la așa ceva mai ales dacă lui nu-i iese nimic din toată treaba asta. 

Nu, nu-s ăia mândria țării. De fapt nu ar trebui să fie niciuna. Simplul fapt că m-am născut în același spațiu politico-geografic cu niște oameni care au avut rezultate bune într-un sport, nu ar trebui să mă facă să mă simt mai bine cu mine ca om. Există doar mândrie individuală, nu națională. Adică atunci când reușești să te realizezi pe plan personal. Cu cât mai mulți oameni dintr-o țară reușesc să facă asta, cu atât crește și nivelul țării. Dar n-ai cum să spui că ești mândru că 11 băieți din țara ta joacă fotbal bine, când tu muncești cu ziua și te caci sub cireșul din spatele curții că n-ai bani să chemi vidanja să-ți golească fosa tot din spatele curții.


Adică da, te bucuri pe moment de victoria ălora, după care te întorci la viața ta tristă și tăiat parizerul pe ziar în timp ce ei beau șampanie scumpă din buricul pizdelor. Unde-ți mai este mândria națională acum? 
Mă mai enervează și oamenii care se uită la fotbal. Dar nu ăia care doar se uită, că asta am încercat și eu să fac acum câteva zile și n-am rezistat tot meciul că mă plictiseam în pula mea că n-am creier de pisică să fiu fascinat de chestii în mișcare, doar pentru că-s în mișcare.


Mă refer la oamenii care se uită interactiv la fotbal. Ăia care stau în fața tv-ului cu berea răsuflată în halbă, persan de semințe sub ei, tricou mult prea mulat cu echipa preferată și care urlă în fața televizorului. Efectiv urlă la LG, care-i doar un obiect în pula mea!

Acum problema n-ar fi că urlă, c-am mai văzut oameni care să urle la lucruri și să se certe cu obiectele prin casă. Au ei o denumire mai specială, nu știu cum le zice. Probabil retardați. 

Problema e că urlă la TV de parcă jucătorii i-ar auzi. Nu ghiolbanule, nu te aude nimeni de pe teren. Singurii care te pot auzi sunt oamenii din jurul tău și vecinii pe care probabil îi deranjezi.

Urlă și le spune când să dea pasă și ce să facă cu mingea. E clar că ei știu mai mult fotbal decât ăia care joacă și se antrenează zilnic. Am întâlnit chiar și cretini care urlau "dă bă boule gol!!". Să mori tu? Asta trebuia să fac cu mingea? Și eu ca prostul o plimbam pe teren, credeam că-i animal de companie.  


Adică asta presupun că e în mintea lor, au impresia că știu mai mult fotbal decât jucătorii și că trebuie să strige la ei să dea gol. Dacă n-au dat gol înseamnă că n-a strigat destul de tare. Așa funcționează fotbalul. Ăsta cred că e motivul pentru care se ceartă ca prostul cu televizorul, că altfel nu-mi explic. 

Extazul maxim vine atunci când echipa lor dă gol sau câștigă, moment în care încep să urle și să se bucure de parcă le-a promis cineva ceva. Zici că a venit un vrăjitor cu bagheta magică și le-a mai dat 5 cm de pulă la fiecare. Nu înțeleg de ce se bucură, că în câteva minute trece bucuria aia și se întorc la viața lor anostă care a rămas neschimbată. Așa-i când te bucuri de ce fac alții, trece repede și realizezi că la tine nu s-a schimbat nimic și nu mai ai motiv de fericire.


Iar dacă câștigă echipa cu care țin ei, umblă cu un rânjet tălâmb pe muian și zic așa glorioși „le-am arătat noi lor!”. Care noi bă scatofilule? Că tu n-ai avut nicio contribuție în caz de victorie. Care noi? Urlatul în fața tv-ului nu ajută pe nimeni cu nimic. Le-au arătat ăia 11 jucători care au fost pe teren și le-au băgat de mai multe ori  mingea în poartă și cu care tu n-ai nicio legătură. Atât. E meritul lor și atât. Tu, dacă ai stat pe canapea cu stomacul plin de troscău și coji de semințe pe burtă n-ai ajutat pe nimeni cu nimic. Nu-ți mai însuși meritul altor oameni dacă tot ce ai făcut tu a fost să scoți interjecții și sunete de urangutan răgușit pe toată durata meciului. 


Cam atât despre mirificul sport rege care implică 22 de oameni și-o minge pe care o lovesc când unii când alții. Știu că mă urâți și v-ați supărat, da n-am ce face și chiar mă doare-n pulă de supărarea voastră.



Pesa.

5 oameni cu care nu vrei să ieși la bere

        Omul de obicei e un animal sociabil, chiar dacă poate sta și singur fără să-l deranjeze prea mult. Adică îți trebuie cel puțin un dârlău să faci o beție, altfel bei singur și după standardele societății ești alcoolic. 

Dar sunt unii oameni cu care n-ai vrea să bei niciodată, chiar dacă plătesc ei și bei lacrimi de feministă ofensată într-un pocal făcut din craniul dușmanului. Cu unii n-ai face nici asta, oricât de tentant ar suna să bei lacrimi de feministă ofensată.

Preferi să poștești un pet răsuflat de Postăvaru cu boschetarii din parc decât să îți pierzi timpul cu oamenii ăia. E mai demn și mai justificabil să ai herpes anal la gură decât să suporți compania unor lichele de genul: 

1. Protestatarii #rezist sau #inapți care nu-s în stare să facă ceva cu viața lor, habar nu au nimic despre politică, dar Dragnea e ăla din cauza căruia n-au ei Lamborghini și mănâncă pateu întins cu sila pe franzelă nefeliată.
           Că ei așa ca oameni au potențial masiv și dacă nu era sistemul ăsta de căcat acum ciocneau pahare de șampanie scumpă cu Țiriac, nu în birt pe datorie în timp ce-și promit lor că mâine o să se uite pe e-jobs după un loc de muncă, pentru că tot e luni și se trezesc la 12 iar lunea e ziua perfectă în care să vezi unde se mai caută ca necalificat.
            Dacă bei cu un astfel de om probabil următoarele 6 beri o să i le plătești tu, că el n-are de unde, n-auzi că România și corupție și Dragnea?


2. Jegosul care stă mereu pe telefon. După ce te bate la cap două săptămâni să ieșiți că nu v-ați mai văzut demult (probabil cu un motiv) și în sfârșit accepți să-ți rupi din timp să sugi niște beri cu respectivul gunoi, o să-ți spună cât de bine îi pare că în sfârșit v-ați găsit după care își deschide telefonul și se benoclează în el ca săracul la raionul cu mezeluri, făcând complet abstracție de prezența ta. 
       Nu are nimic important de făcut pe telefon, doar scroll-ează rețelele de socializare sau vorbește cualtcineva.
       În momentul ăla blestemi toată evoluția tehnologică și faptul că ai decis să ieși la bere cu căcatul ăla cu chip uman.
       Dacă discuția nu se încheie cu "de-acu' să mai iasă mă-ta aia proastă cu tine care n-a avut inspirația să te avorteze înainte să ajungi un pișat de om" și o bere vărsată în creștetul gibonului fascinat de tehnologie când nu trebuie, înseamnă că n-ai respect de sine. 


3. Distrusul care vorbește doar despre cum bagă el pastile-n club și dute orice mamifer de sex opus. 
    Cu o demnitate mai scăzută decât nivelul de trai din satul lui de baștină și mai plin de boli decât un bordel din evul mediu, terminache insistă să-ți povestească despre cum a combinat el două studente din Republica Moldova după ce a băgat 2 ecstasy, 5 xanax, 8 shot-uri de Jager și câteva fumuri din ceva ce nici el nu știe ce era. Îți repetă din nou aceaași poveste chiar dacă i-ai zis de nenumărate ori că nu te interesează și hai în pula mea să vorbim despre altceva.
     Probabil va sfârși prin a-ți spune că ești plictisitor și nu știi să-ți trăiești viața, că tu n-ai stat la after party în vamă ca el să tragi aspirină pisată din buricul bagaboantelor. 
Știu boss, scuze, eu fac parte din categoria aia de ciudați pe care nu-i ustură când se pișă. 


4.  Pufuletle care încearcă mereu să-ți dea sfaturi de viață avându-se pe el ca exemplu pozitiv și demn de urmat. 
Probabil ți-a fost coleg de liceu, vecin sau prieten de familie la care te puneau ai tăi să mergi în vizită când erai mic după care se uitau cruciș la tine când le zicea mă-sa că are note mai bune decât ale tale și a fost și la olimpiadă pe județ. 
     
    Oricum, l-ai cunoscut din oficiu și nu l-ai ales niciodată ca prieten, dar ieși cu el când te cheamă că nu-i om rău și probabil o superi pe mă-ta dacă-l refuzi. 
     Îți spune să ieșiți la o bere, dar nu o să-și ia niciodată bere. Nu bea alcool că-i cu mașina și încă mai are de plătit rate la ea. Cel mult o să-și ia un Heineken la 330 și o să tragă de el două ore, în timp ce tu ești la a 6-a Timișoreana și-l asculți plictisit despre cum a terminat el facultatea, s-a căsătorit, are un copil și îl așteaptă acum și pe-al doilea. 
     îi simți privirea aia de popândău care te acuză de "da de ce n-ai făcut și tu ca mine, că uite eu ce realizat am ajuns!".

    Din bun simț îl lași să-și facă numărul despre teoria tânărului familist și pleci. Iar el rămâne cu impresia că are dreptate iar într-o zi o să ai și tu o viață plină de realizări cum are el.
    Pe drum spre casă te consolezi cu gândul că probabil prostul încă se semnează cu prenumele lui scris cu litere de tipar. 


5. Târfa care are mereu ceva de făcut și anulează totul în ultimul moment. 
    Ai cunoscut-o acum 3 săptămâni la un revelion sau ziua unui prieten și ați schimbat câteva vorbe despre cât de nasoală era muzica și cum amândoi voiați să fiți în altă parte.
    Apoi te întâlnești întâmplător cu ea pe stradă, pare că se bucură ca polițaiul la șpagă când te vede și-ți spune că ar trebui să ieșiți la o bere și să mai povestiți despre cât de nasoală era muzica la petrecerea aia. 

     Accepți să ieși cu ea, că tipa pare ok, nu-i așa urâtă și are și țâțe mari. îi spui că poți mâine, dar ea mâine nu poate pentru că are programare la salon să-și penseze părul din nas, sau ce scuză mai bagă femeile de care un bărbat oricum nu și-ar da seama că-s vrăjeală.

     Atunci vineri e ok? Da, rămâne pe vineri! 

  Vineri îți pui hainele de duminică cu două zile mai devreme, faci chiar și duș și te razi la coaie, că n-ai de unde să știi cum degenerează discuția într-un "hai la mine, că-i târziu și să nu mai dai bani pe taxi". Apoi o suni pe cunoană să-i spui unde și la ce oră. 

    Răspunde și-ți spune că-i pare rău, dar i s-a îmbolnăvit pisica și trebuie să meargă cu ea să-i facă clismă cu fericire.
     Înjuri de paști/dumnezei în gând, dar încerci s-o înțelegi și să empatizezi cu drama ei, c-așa ai văzut tu în dramele romantice din anii 2000. îi spui că e ok, atunci Sâmbătă? 
-Sâmbătă mă duc la masaj anticelulitic.
În gândul tău "te futeam și cu celulită, nu mă deranjează".
-Duminică?
-Duminică tre să plec la bunici.

   Și ce pula mea, te țin ăia acolo toată noaptea să le reciți poezii despre comunism până adorm?
   Până la urmă nu reușiți să ajungeți la un numitor comun și-ți dai seama că orice zi ai alege ea știe de pe-acum că are ceva de făcut.
   Renunți oricum la idee și te gândești că tipa țopaie în pula altui dârlău care n-a insistat atât de mult să iasă cu ea, deși la început ea ți-a propus asta. 


Cam ăstea ar fi primele 5 categorii de oameni cu care nu trebuie să ieși niciodată la bere sau orice altceva. 
Serios, e mai plăcut să stai acasă să mângăi igrasia din baie decât să-ți pierzi vremea cu ăștia de mai sus. 

Pesa.