Crăciun cu 3 de cra

De când țiganii își schimbă garderoba de „curu’ gol și teniși” în aia de pelerină făcută din fâșii de sacoșe de Kaufland, îți dai seama că a început, ceea ce unii numesc febra sărbătorilor. Eu i-aș zice gripă. 

Chiar dacă afară e la fel ca și în noimbrie iar singura zăpadă pe care au văzut-o românii e aia de pe pereții congelatorului când se holbau în el să vadă dacă au destule fleici pentru masa de crăciun, toți simt mai specială perioada asta. 

Dacă brusc s-ar muta crăciunul în 3 zile ploioase și mohorâte de sfârșit de octombrie,  tot ar fi o mulțime care să spună că asta-i cea mai frumoasă perioadă din an. Poponarii ăia de Smiley și Bartoș tot ar apărea la TV îmbrăcați în moș crăciun încercând să-ți vândă tablete și abonamente.

N-am înțeles niciodată de ce acum, în perioada asta geroasă a anului când mai sunt oricum și alte chestii, și de ce 3 zile. Ce are lumea atât de important de făcut de crăciun încât nu le ajunge o zi și mai au nevoie de două în plus? Bine, la câtă mâncare își fac unii pentru o singură zi, ai zice că vor să se ascundă în buncăr următorii trei ani. Și toată mâncarea aia trebuie mâncată de crăciun. Dumnezeu a zis că n-ai voie să mănânci mâncarea de crăciun când e necrăciun. Parcă-l și văd, stând așa încruntat și urlând la oameni „păi bine bă, adică io m-am chinuit să mă nasc 3 zile, am stat 72 de ore înțepenit în vaginul lu’ mama de m-am încrețit tot de la umezeală, ca să pretreceți voi o singură zi? De asta vă dau eu concerte cu Ștefan Bănică la Sala palatului? De asta vi-l trimit pe Hrușcă să vă spună de ler? Mi-e jenă de mine că sunteți creația mea. Amin”. 

Înainte, pe vremea când fetele de 13 ani își doreau de crăciun păpuși și nu un test de sarcină, perioada asta era anunțată altfel. Pocnitori. Cum ghioceii sunt vestitorii primăverii, așa și pocnitorii îți dau de veste că trebuie să râgâi a usturoi și muștar.  Am prins și eu perioada aia. Era frumos. Ca orice drac de 10 ani, îmi plăcea să apind pocnitori și să râd după ce pocneau. Da niște domni cu cravăți au decis că-s prea priculoase și le-au interzis. Cică ajungeau prea mulți copii cu ochii sparți și întorsuri de buzău la spital. Nu spun că nu erau periculoase, da doar proștii se răneau cu ele. Am cunoscut și eu destui. Genul de copil prost pe care-l pun alții să-i tragă cu sania după care aruncă cu bulgări în el.

N-are rost să scriu despre cât de căcat e crăciunul. Deja nu mi se mai pare ceva deosebit de urât. Doar neplăcut, ca o răceală de toamnă. E ca și cum în fiecare zi ar veni un țigan la tine la ușă ca să-ți vândă tigăi. După o vreme te saturi să-l mai fugărești pe scări cu intenția de a-i rupe mufa. Te mulțumești doar să nu răspunzi la ușă și să pui piuneze pe sonerie. Așa e și cu crăciunul. Acum câțiva ani ziceam doar chestii nasoale despre el. În prezent mă mulțumesc doar cu micile ironii care se repetă în fiecare an. Îmi place să văd lume agitată. Prin magazine după cadoaie, prin măcelării după cea mai bună și cu neviermi carne. Simți așa o căldură în interior când îți dai seama că tot ce fac oamenii ăștia câteva zile cu pretextul că se simt bine, spirit și magie, tu poți face în orice zi din an. 

De ceva vreme mă tot frământă o întrebare. Dacă românii se dau în vânt după chestii tradiționale românești, în special când vine vorba de mâncare, cum de nu s-a gândit nimeni să facă sarmale umplute cu pastă de mici? Doar micul, ca și sarmaua, sunt considerate mâncăruri tradiționale. Combinate, va ieși ceva super-românesc. Mai românesc decât Dacia.  Și da, stiu că micii sunt turcești sau ceva de genul. Dar la noi sunt tratați ca ceva mioritic. Gen de 1 mai. Presimt că peste vreo 10 ani nu va mai încăpea îndoială că șaorma a apărut în țara noastră, o mâncau dacii, peste 30 de ani pizza și peste 50 mâncarea chinezească își va avea originea undeva în Ialomița.

Românul se adaptează. Când n-are parte de ce se aștepta el, înlocuiește. Așa se întâmplă ca zăpada să fie înlocuită de chestia aia albă de pe copaci, cred că-i zice chiciură, sau promoroacă, sau cum căcat a numit-o Alecsandri. Nu-i zăpadă. Dar dacă te uiți printr-un geam aburit, poate fi. Și-au coborât toți standardele și în loc de zăpadă autentică, se mulțumesc cu mâzga aia înghețată de pe crengi. Pizdele care își planificase poze în zăpadă pentru perioada asta a anului, acum trebuie să se mulțumească doar cu niște copaci înghețați pe fundal, și rânjetul lor forțat în prim plan.

Despre colindători țin minte că am mai scris. Sunt țiganii ăia care croncăne o colindă pe 5 lei. Îți cântă și manele dacă marci banul. Devin enervanți de la al 3-lea grup care-ți sună la ușă. Nu înțeleg de ce se mai chinuie să vestească o naștere, știam oricum asta de anul trecut. Sunt ca programele alea de știri care dau în fiecare an cum se distrează românii pe litoral. Dar să nu spun că nu-s și eu în ton cu sezonul, mi-am împodobit bâtade baseball. Cum mașinile au antiradar, bicicletele antifurt, eu am anticolindători. E util. Și devine mai amuzant dacă îi folosești după ce termină ei de cântat. 

Mai voiam să spun ceva și despre luminițele de prin orașe. Care-s multe, deranjează la ochi și servesc drept obiectiv turistic pentru oamenii din orașul ăla. Și n-am înteles niciodată de ce le pune doar iarna, când după ora 7 sunt sanse să te plimbi o oră prin oraș și să nu te întâlnești cu nimeni. Cine naiba stă la -5 grade să admire beculețe?

Vă aștept cu colindul pe la mine. Până atunci rupeți play-ul la pesa asta.