meh...

Până acum scriam mai mult când aveam câte o idee sau ceva imaginație în plus pe care trebuia s-o vomit undeva. Acum am zis să scriu într-un moment de maximă lipsă de idei. Deci, ăia care mai au proasta inspirație să intre ocazional aici, nu vă așteptați să găsiți ceva interesant, nou, sau amuzant.  Sunt fără chef, fără inspirație, fără nimic de spus, și cu altceva mai bun de făcut. Sunt atât de supt de orice fărâmă de interes încât mi-am făcut un ceai. 

Încă mă gândesc dacă asta să fie sau nu ultima postare. E amuzant să scrii pe blog și să-ți mai bagi o pulă-două în ochiul ăluia de nu-l suporți. Dar m-am cam săturat de asta. La început am scris doar chestii amuzante. Apoi am încercat să strecor și niște idei printre ele. Nu prea a mers cu asta, așa că am continuat să scriu doar despre căcaturi fără sens care nu-mi plac mie. Dar te plictisești repede și de asta. Nu știu la ce categorie se încadrează chestia de azi. De fapt habar nu am de ce-o mai scriu. Cât de rău am ajuns. Scriu ceva și nici măcar eu nu-i mai văd rostul. Meh, până la sfârșitul postării, care poate să fie peste două fraze sau peste 2000 de fraze, mă gândesc dacă e sau nu ultima. Și nu-i vorba că am rămas fără imaginație sau fără ceva de zis. Sau fără orice altceva. Dar, te saturi.  Am început să scriu aici doar pentru propriul amuzament și nimic altceva. Nu mi-am propus nicio categorie de oameni pe care să-i satisfac și care să rezoneze cu ideile mele. Pur și simplu am vrut să râd. Și m-am râs. Dar m-am plictisit. Nu de râs, ci de metodă.

Mulți știu că eu nu prea mai am așa nicio speranță sau așteptare de la omenire. Specia oricum eșuase probabil dinainte să mă fi născut eu. Probabil asta se întâmplă când ești prea curios și vrei să arunci o privire așa să vezi cum e, acolo unde se petrec chestii care pe tine nu te pasionează. Deschizi browserul și din 10 click-uri îți strici ziua. Și nu neaparat din cauză că îți dai seama că există multe chestii imbecile. Alea oricum vor fi, chiar dacă tu le descoperi sau nu. Și dacă încerci să le ignori, nu e ca și cum ar înceta să mai existe. Și te întristezi și-ți vine să te caci o săptămână la găleată și să o arunci în pieptul cuiva. Te întristezi și enervezi în același timp când îți dai seama că faci parte din aceeași specie cu alții, care-s complet idioți. Și am observat că suntem cam singura specie a cărei indivizi trăiesc la grămadă, ăia inteligenți cu ăia cărora le pute gura de idioți ce sunt. Mie-mi plac animelele. Și mă uitam așa la ele, cam toate-s la fel. Hai să zicem că mai sunt urși pe care-i poți învăța să meargă pe tricicletă și să-i duci la circ, probabil orice urs poate învăța asta. Dar n-am văzut urși retardați. Care, să zicem, să-și îndese scoarță de copac în cur, să nu se mai cace o lună și să moară. Sau urși care să se mutileze singuri de plăcere, ba mai mult, să obțină și admirația altor urși pentru că au făcut asta.Oamenii își bagă diferite chestii în cur. Cât mai mari, cât mai ascuțite, cu cât mai multe colțuri. Iar alții se și filmează și pun pe net. Și nu, n-am să vă dau acum un filmuleț cu oameni care-și introduc  obiecte în cur, găsiți destule tot așa, din 10 click-uri. Și când de gândești că omul ăla care-și bagă cactuși și tentadule de caracatiță în cur e din aceeași specie ca tine, ba mai mult, este considerat de către societate egal cu tine. 

Am găsit asta. E un site. Un site pe care îți faci cont și crești un câine virtual. E genul ăla de site, care după ce afli de existența lui vrei să te duci să-ți petreci tot restul zilelor într-un loc pe vârful celui mai pustiu munte.  E un site pentru oamenii prea incapabili să aibă grijă pe bune de un animal. Un site care simulează ceva, lăsând impresia că umple un gol și satisface  nevoia de a avea grijă de ceva mic sau/și cu blană. Este ca sexul virtual. Da, știu că toți aveam tamagotchi când eram mici și era cam aceeași chestie ca site-ul ăsta. Dar la 6 ani nu-ți trebuie scuză să faci chestii retardate. Pur și simplu face parte din viață. E chiar plăcut. Dar trebuie să ia 6 ani. Oare ăștia cu cont pe site-ul ăla care au mai mult de 6 ani, ce scuză au? 

Ați observat ceva la multe dintre femei? Și când zic multe, nu mă refer la toate, cum s-ar grăbi alții să creadă și să-mi spună apoi „vezi că mai sunt și care nu-s așa!”. Să mori tu? Multe dintre femei au impresia că scopul oricărui bărbat este să le fută. Adică se comportă ca și cum fiecare deținător de atârnătoare din lume le-a întrebat deja dacă vor să se fută. Și aici e o chestie pe care eu nu am să o înțeleg. Multe cred că orice bărbat le-ar fute însă nu vor să fie tratate ca și cum orice bărbat ar vrea să le fută, dar se îmbracă în așa fel încât să sugereze că s-ar fute destul de ușor. Am ieșit ieri să mă plimb prin oraș. Sunt multe. Mă uitam la cât de jalnice sunt. Toate încercau să tragă cu dinții și de cel mai mic plus pe care-l au în comparație cu alte femei. Țâțe mari, picioare lungi, mijloc subțire, buze, ochi, păr... Toate care dețineau ceva la care să fie mai puțin hidoase decât altele, încercau să profite la maximum de asta. La unele era vizibil că se simțeau incomod din cauza decolteului, că le era cald din cauza colanților, că mergeau ca și când ar fi avut picioarele rupte din cauza tocurilor, că erau atente și la cea mai mică adiere de vânt ca să nu li se ridice fusta (dacă nu vrei să ți se ridice fusta puneți în morții tăi pantaloni sau o fustă care nu se ridică), își făceau în permanență griji să nu li se întindă machiajul și așa prost făcut din cauza transpirației, își îndreptau capul spre fiecare magazin cu gemuri-oglindă să se admire, să-și îndrepte mersul și să vadă dacă li s-a stricat coafura, se uitau doar cu coada ochiului la majoritatea masculinilor să vadă dacă cumva sunt observate, și veneau cu o serie de gesturi teatrale, mișcări controlate și alte grețoșenii care ar face și-un fakir să vomit toate săbiile încinse pe care le-a înghițit. Multe imitații jalnice și penibile de femei al căror scop este doar să atragă atenția celorlalți spre ele și care apoi au impresia că toată lume avrea să le fută. Așa, brusc, fără ca ele să fi făcut nimic în acest scop. Jalnic, vă spun eu. 

Ceaiul negru are un gust oribil. Nu știu cum pot alții să bea pișatul ăsta. Cred că și dacă sugeam zeama unui ciorap cu care am fost încălțat o zi întreagă la 40j de grade nu aveam gustul ăsta în gură. Prefer să beau bere stătută 3 zile în soare decât prostia asta. Cine dracu m-a pus să-mi fac ceva. Nu mai beau poșirca asta niciodată. Am aruncat ceaiul.

Ați observat că sunt chestii speciale de care e în regulă să râzi, să le jignești sau să îți bați joc? Bine, în cel mai rău caz vei supăra doar o comunitate mică de oameni care de multe ori nici nu prea comentează. Sunt unele subiecte anume, despre care dacă ai scris ceva de rău, nu vor fi prea mulți care să te contrazică. Parcă lucrurile astea au fost făcute special ca lumea să arunce cu căcat în ele. Și la metoda asta jalnică recurg o grămadă de oameni. Scriu chestii de rău despre ceva despre care mulți au o părere proastă, ca să supere cât mai puțini oameni și totuși să scrie ceva de rău. Unele dintre subiectele de genul ar fi: manele, cocalari, justin bieber, politica din România, gropile din asfalt, pițipoancele de la TV care apar în țâțele goale pentru audiență, incultura din țara noastră, mizeria de pe străzi, lipsa educației, OTV, țiganii plecați la furat în străinătate, etnobotanicele, Băsescu, băutorii de spirt, taxe și impozite, incultura, cruzimea față de animale, scumpirea benzinei, reclame...etc. Dacă îți bagi toată pula în ce-am enumerat eu, vor fi foarte puțini oameni care să nu fie de acord cu tine. Deci o să scrii ceva de rău și vei avea parte de admirația majorității. Asta doar dacă scrii despre subiecte în care mai multă lume își bagă pula. Rețeta perfectă ca să aduni mulți proști care să-ți sustină părerile. Care nici măcar nu-s ale tale. 

Acum există și o situație inversă celei descrise mai sus. Acele subiecte despre care mai nimeni nu scrie nimic de rău. Chestii care-s pe placul multora și superi mulțimi mari de oameni dacă ți-o bagi în ele. Indiferent cât de bine argumentate sunt părerile tale, va fi mereu o gașcă mare de giboni furioși care să-ți taie gura cu sapa pentru că te-ai legat de ceva ce le place lor. Și aici amintim: vama veche, ecologie, artă (sau ce cred ei că înseamnă artă), copii mici, oameni săraci, muribunzi din Africa, vloggerii cunoscuți sau ăia care încearcă să fie cunoscuți, oamenii bolnavi, sinistrați, femei borțoase, oamenii care încearcă să facă ceva, oamenii care vor să ajute alți oameni, cerșetori, oameni cu handicap, cărți, teatru, o dramă siropoasă sau despre evreii din ’40...etc. Dacă te iei de subiectele astea și zici ceva urât, belești pula. Vor veni batalioane de oameni cu spume la gură care să-ți spună că ești un idiot, un insensibil, un incult, un țăran, un om de nimic și alte chestii tari. Dar aici e partea amuzantă. Ce rost are să scrii ceva cu care-s prea mulți oameni de acord. Înseamnă că spui chestii care au mai fost spunse, deci nu vii cu absolut nimic nou sau original. Vă dați seama cât de savuros este să vezi cum oamenii te-ar tranșa ca pe fleică pentru că nu-ți place ceva ce le place lor, sau te iei de ceva de care nu ar trebui să te iei sau să râzi, cu toate că nimeni nu știe de ce.  Mie mi se pare doar destul de frumos.

A, da, și mi-am recăpătat coaiele. Adică nu mai am facebook.

Uitesem de pesă.