9 ian. 2014

Nu vă mai plângeți

Se pare că mulți nu înțeleg cum funcționează marketing-ul. Și nu trebuie să fi încălzit scaunul într-o școală de profil ca să-ți dai seama că cea mai convenabilă chestie în afaceri este să iei un lucru gratis sau la un preț de nimic, să-l vinzi obscen de scump și lumea să mai ceară. 

Și aici mă refer la toată presa mondenă și tot ce ține monden. Bine, monden e mult spus, că e plină de terminați de care n-am auzit în viața mea și nu aș fi vrut să aud vreodată. De oameni care sunt cunoscuți doar pentru faptul că-s cunoscuți. Iar lumea îi știe doar pentru că i-au văzut la televizor, nefăcând nimic. Oamenii ăștia practic nu fac și nu produc nimic. Dar apar mereu la tv. 

Procedeul e simplu și trebuie să fii complet tâmpit să nu-ți dai seama de asta.  Se ia o semivedetă, un om parțial cunoscut care ori e sportiv, ori cântă, ori face afaceri, a cărui carieră este în plin picaj și nu mai produce destui bani din ce face. Un om al cărui buget nu-i permite să mai aibă demnitate. Pentru că cineva aflat în apogeul succesului nu ar accepta să ia parte la circul ăsta ieftin.

Deci, se ia unu d'ăsta și i se promite bani și faimă dacă stă să fie filmat cum pipăie pe buci o bighidoaică cu țâțe mari și de plastic, anonimă până atunci,  cunoscută mai târziu. Apoi se înfiripă un scenariu de telenovelă și le este servit fraierilor drept presă mondenă.

Și acum probabil majoritatea veți spune "dar eu nu mă uit la așa ceva, n-am mai deschis tv-ul de 2 ani". Pe unii vă cred, că ăsta e genul de blog care nu merge mână în mână cu presa mondenă. Dar atunci cine căcat se uită de fac ăștia mereu audiență? Cum pula mea nimeni nu se uită și nu citește despre, dacă 9/10 români știu cine-i Bianca Drăgușanu și cum arată? 

Chiar dacă vă uitați într-un mod negativ, cu scârbă și indignare pe muian, și doar ca să îi criticați după, tot audiență se pune. Vânzătorului nu-i pasă ce faci cu produsul lui după ce ți-a luat banii. Iar cât timp plătești abonamentul TV, programele la care te uiți sunt exact ce consumi. Dacă-ți cumperi un Logan și intri cu el într-un zid de ciudă că-i o mașină proastă, compania Dacia n-are nimic de pierdut din asta. E treaba ta ce faci cu produsul după ce ai dat banii pe el. 

Dar mulți nu înțeleg asta. Sau sunt bătuți în cap și nu vor să înțeleagă că cu cât se vorbește mai mult despre ceva, de bine sau de rău, cu atât mai mici sunt șansele ca acel ceva să dispară de pe piață. Iar în statistici, toți consumatorii sunt egali între ei.  Dacă te uiți ca să critici sau chiar îți place, asta puțin contează. Tot parte din audiență ești. Și atâta timp cât e audiență, vor rămâne acolo. Ar fi și culmea să dispară un produs de pe piață din cauză că se cumpără prea mult. Și cu cât vor fi mai mult acolo, cu atât veștile despre ei vor fi mai penibile, pentru că ăia de le scriu scenariul intră în criză de idei. Publicul se mută dacă nu vii cu ceva nou și nu scrii mare cu roșu "ȘOC! ȘOC! ȘOC!" pe ecran.

Și după ce se uită toți meltenii cca 2 ore la circul ălora, încep să se plângă că în România se promovează doar nonvalorile. În România se promovează ce vrei tu să se promoveze. Principiul "proști da mulți" va funcționa întotdeauna, iar românii excelează la ambele capitole, doar că nu prea știu să profite de calitățile astea.

Mi se pare normal să se promoveze nonvalorile într-o țară în care tot ce se presupune a fi valoare este un mare căcat. Iar ce ar putea fi valoare n-are nevoie de promovarea voastră. Dar ca să fii nonvaloare, trebuie să muncești și să încerci să progresezi depășindu-ți condiția. Dar ăștia care apar mereu pe sticlă, nu au ce condiție să depășească, pentru că în ce fac ei nu poți fi mai bun sau mai slab. 

Și nu dați vina pe patronii programelor de televiziune din ordinile cărora ajung astfel de mizerii pe sticlă. Ei oferă doar ce se cere. Nu te poți duce să vinzi ceafă de porc la o întrunire a vegetarienilor, la fel cum nu poți da pe post ceva la care nu se uită nimeni. Nu vă căcați pe voi, că la fel ați fi făcut dacă erați patroni de televiziune. Nu poți umple stomacul și plăti facturi doar din satisfacția că ce se dă la tine pe post e mai cult decât ce dau ceilalți. Lăsați figurile de pizdăproastă gen "dacă eram io în locul lor...". E ușor să faci promisiuni în numele unui om care nu vei fi niciodată. 

Nu e vina lor că vă pun să vă uitați la căcaturi. Ei vă consideră atât de imbecili încât să vă uitați la așa ceva. Și cât timp voi continuați să o faceți, le cam dați dreptate. E vina voastră că vă uitați și le faceți audiență. La fel cum e și cu cerșetorii. Există cât timp le dai bani și îi întreții. Dacă nu le mai dă nimeni nimic în afară de bocanci în cap, dispar. Mor de foame sau se duc în altă parte să-și caute alți fraieri. Exact ca în televiziune. Cât timp le cumpărați produsul, ei continuă sa-l vândă. Și ei sunt cei mai câștigați din toată treaba asta, că produsul ăla îl obțin pe gratis. 

Știți cât costă să cumperi un film destul de bun și nou sau un spectacol și să-l dai la tine pe post? Grețos de mult. Atât de mult încât nici nu merită investiția. Știi cât costă să iei o prostituată și-un om semicunoscut și să-i pui să se lingă câteva zile? Aproape nimic. De cele mai multe ori o fac doar pentru reclamă. Așa că ce-i mai convenabil, să dai bani pe ceva ce nu se cumpără sau să iei ceva gratis și să vinzi scump? Gândiți în pula mea că de aia aveți creier. 

Sunt doar niște oameni deștepți care au reușit să facă bani de pe urma proștilor pasionați de viețile altora. Dacă de mâine absolut toate televizoarele din țară ar rămâne deschise pe Cartoon Network, în cel mult două zile toate programele românești ar începe să emită doar desene animate. Vă oferă ce consumați. Și consumați ce meritați. 

Nu vă mai plângeți, în pula mea. 


Pesa.

29 dec. 2013

Gusturi



Pentru că sunt un mascul complet care socializează cu alți masculi doar atunci când vine vorba de băut, bătaie, viol, sau toate la un loc, mă văd deseori în situația de a conversa cu pizde. După cum zice și Wikipedia, pizdele sunt proaste. Nu toate, dar majoritatea sunt. Ele au mintea adânc înfiptă în propriile gusturi, de cele mai multe ori formate pe baza cercului social în care se învârt. Evident, pentru ele aceste gusturi sunt crema de la caimac. Vârful piramidei. Reprezintă cea mai înțeleaptă și logică alegere pe care o poate face o ființă umană și nu ezită să se umezească în public atunci când vine vorba de ce-i place, deși îi pocnesc sfârcurile de indignare atunci când altcineva îndrăznește să se umezească în public la ceva ce nu-i place ei.

Spre exemplu, dacă două cete de ființe cu țâțe ar fi puse în același perimetru, una ascultătoare de metal și una de manele, fiecare grup ar privi spre celălalt cu scârbă și superioritate, mirându-se cum de pot arăta așa în public și fiind deranjate reciproc de gusturile în materie de muzică.

Gusturile sunt o chestie interesantă. Te pun la curent cu ce-i place să facă unui om sau produsul căror oameni îl apreciază. Dar nu prea spune nimic despre cum ești tu de fapt. 

Just, dacă-mi spui că ești fanul lui Alex Velea si crezi în horoscop, am să-ți pun pe loc eticheta de om idiot sau pizdă proastă pe care o fut cu restul de la pâine și-o ciocolată Africana. Dar chiar dacă nu aș fi avut aceste două informații, tot ți-aș fi pus eticheta asta după 5 minute de conversație. Simplul fapt că mi-ai zis nu a făcut decât să-mi economisească timpul. 

Dar se poate întâmpla ca unui om teribil de idiot să-i placă ceva interesant. Invers mai rar spre deloc. Până acum n-am întâlnit oameni inteligenți care să creadă în horoscop. Ideea e că mulți se înconjoară aceste gusturi având impresia că astfel își crează singuri o etichetă pe care și ceilalți sunt obligați să o vadă. Etalează și aruncă în public chestii care le plac fiind mândri de gusturile lor. Și speră ca aceste gusturi să vorbească pentru ei. Gusturi de care trag speranță că ar trebui să spună ce oameni minunați și inteligenți sunt. 

Se enervează rapid dacă ceilalți nu văd eticheta pe care și-au pus-o singuri. De fapt, își pun singuri o etichetă după propriul gust pentru a nu fi ceilalți nevoiți să le pună una care probabil nu le-ar conveni.
Nu prea se deosebesc de ăia care-și înșiră ca legumele pe tarabă telefonul, portofelul și cheile de la mașină pe masa din bar, așa-i?

Spre exemplu o iei pe una care ascultă Vama, citește ce scrie Cărtărescu și se uită la True Blood, și-i spui că are niște gusturi de căcat. Bineînțeles că se va simți deranjată, ea fiind ferm convinsă că ce-i place ei este de o calitate superioară. Și atunci îți va da cel mai retardat argument din univers. Îți va da exemple de chestii care sunt universal acceptate ca fiind de proastă calitate, comparându-le cu ce-i place ei. 

Dacă-i spui că Vama Veche e o trupă de căcat, îți va spune că e bine că ascultă Vama, pentru că se putea și mai rău. Putea să asculte Inna. Dacă-i spui uneia care ascultă Inna treaba asta, îți va spune că se putea și mai rău, bine că nu ascultă manele. 

Îi spui că ce scrie Cărtărescu e o mizerie, îți va spune că seria Twilight este și mai mizerie. Îi spui uneia care citește Twilight, îti va spune că se putea și mai rău. Că putea să citească articole de pe Unica sau să nu citească deloc. 

Pentru absolut orice lucru din universul ăsta există alt lucru mai prost. Orice căcat are la rândul său ceva inferior. Și tot așa până la articolele de pe Unica. Poți să te iei liniștit de cineva care le citește. Nu va găsi nimic mai prost cu care să le compare ca să pară mai bune.

Ați înteles voi unde bat. Mulți au impresia că gusturile lor sunt de calitate pentru că există alte chestii mai proaste.

Nu e chiar așa. Mulți se laudă cu cititul. Cu acțiunea de a citi. Se zbat să afișeze în public că lor le place lectura. Că ei citesc mult. Citesc într-o zi mai multă hârtie decât ar putea mânca 1000 de șoareci într-un an. Și e normal să se creadă superiori celor care nu fac asta. 

În cele mai multe cazuri, dacă pasiunea cuiva este cititul, va avea mereu grijă să menționeze asta, pentru că opinia publică e deja formată. Acțiunea de a citi e pentru oameni deștepți. Cam asta crede majoritatea. Îți faci poză cu o carte în mână și ți-ai pus singur eticheta de om cult. În același timp, devii imun la alte etichete cum ar fi cele de cocalar, incult,  țăran, pleavă...etc. Le arăți celorlalți chestii despre care majoritatea au o părere bună. Iar mulțimea o să vadă exact asta. Pentru că oamenii sunt comozi și superficiali și îi împart pe ceilalți în categorii cât mai vaste și după criterii gândite de alții. 

Lucrurile stau puțin altfel. Dacă un om idiot care obișnuiește să-și scoată scamele din buric în timp ce se uită la fotbal se pune să citească o carte, tot un om idiot va rămâne. Va fi același idiot, cititnd o carte. Exact același om, făcând altceva.

Poți fi idiot care se uită la fotbal sau idiot care citește. Asta nu te schimbă cu nimic. Dacă după ce ai ascultat Radio Zu schimbi pe Cultural, nu înseamnă că ți-a crescut brusc IQ-ul. Deși, dacă te observă cineva ascultând Cultural, va crede că ești un om cult. Fără să știe că cu 10 minute în urmă cântai la unison cu Alex Velea.

Cam așa e și cu cititul. Cine te vede cu cartea în mână își va face o părere bună despre tine, chiar dacă tu folosești cartea aia doar ca să te ștergi cu paginile ei la cur. Dar imaginea pe care ți-o formezi este una bună, de om care citește. 

Etichete puse după gusturi. Oameni care se învelesc singuri cu ele și alți oameni mai idioți care pun botul la ele.

Închei aici. Am o noapte nedormită, o mahmureală crâncenă și-mi uit ideile la 5 secunde după ce mi-au venit. Probabil nici n-ați observat că postarea se termină cu totul altfel față de cum am început-o și n-am dus nicio idee la bun sfârșit. Și eu mi-am dat seama abia acum.


 Vă las cu asta. La fel de lipsită de chef și somn ca și mine.

23 dec. 2013

Crăciun cu 3 de cra



De când țiganii își schimbă garderoba de „curu’ gol și teniși” în aia de pelerină făcută din fâșii de sacoșe de Kaufland, îți dai seama că a început, ceea ce unii numesc febra sărbătorilor. Eu i-aș zice gripă. 

Chiar dacă afară e la fel ca și în noimbrie iar singura zăpadă pe care au văzut-o românii e aia de pe pereții congelatorului când se holbau în el să vadă dacă au destule fleici pentru masa de crăciun, toți simt mai specială perioada asta. 

Dacă brusc s-ar muta crăciunul în 3 zile ploioase și mohorâte de sfârșit de octombrie,  tot ar fi o mulțime care să spună că asta-i cea mai frumoasă perioadă din an. Poponarii ăia de Smiley și Bartoș tot ar apărea la TV îmbrăcați în moș crăciun încercând să-ți vândă tablete și abonamente.

N-am înțeles niciodată de ce acum, în perioada asta geroasă a anului când mai sunt oricum și alte chestii, și de ce 3 zile. Ce are lumea atât de important de făcut de crăciun încât nu le ajunge o zi și mai au nevoie de două în plus? Bine, la câtă mâncare își fac unii pentru o singură zi, ai zice că vor să se ascundă în buncăr următorii trei ani. Și toată mâncarea aia trebuie mâncată de crăciun. Dumnezeu a zis că n-ai voie să mănânci mâncarea de crăciun când e necrăciun. Parcă-l și văd, stând așa încruntat și urlând la oameni „păi bine bă, adică io m-am chinuit să mă nasc 3 zile, am stat 72 de ore înțepenit în vaginul lu’ mama de m-am încrețit tot de la umezeală, ca să pretreceți voi o singură zi? De asta vă dau eu concerte cu Ștefan Bănică la Sala palatului? De asta vi-l trimit pe Hrușcă să vă spună de ler? Mi-e jenă de mine că sunteți creația mea. Amin”. 

Înainte, pe vremea când fetele de 13 ani își doreau de crăciun păpuși și nu un test de sarcină, perioada asta era anunțată altfel. Pocnitori. Cum ghioceii sunt vestitorii primăverii, așa și pocnitorii îți dau de veste că trebuie să râgâi a usturoi și muștar.  Am prins și eu perioada aia. Era frumos. Ca orice drac de 10 ani, îmi plăcea să apind pocnitori și să râd după ce pocneau. Da niște domni cu cravăți au decis că-s prea priculoase și le-au interzis. Cică ajungeau prea mulți copii cu ochii sparți și întorsuri de buzău la spital. Nu spun că nu erau periculoase, da doar proștii se răneau cu ele. Am cunoscut și eu destui. Genul de copil prost pe care-l pun alții să-i tragă cu sania după care aruncă cu bulgări în el.

N-are rost să scriu despre cât de căcat e crăciunul. Deja nu mi se mai pare ceva deosebit de urât. Doar neplăcut, ca o răceală de toamnă. E ca și cum în fiecare zi ar veni un țigan la tine la ușă ca să-ți vândă tigăi. După o vreme te saturi să-l mai fugărești pe scări cu intenția de a-i rupe mufa. Te mulțumești doar să nu răspunzi la ușă și să pui piuneze pe sonerie. Așa e și cu crăciunul. Acum câțiva ani ziceam doar chestii nasoale despre el. În prezent mă mulțumesc doar cu micile ironii care se repetă în fiecare an. Îmi place să văd lume agitată. Prin magazine după cadoaie, prin măcelării după cea mai bună și cu neviermi carne. Simți așa o căldură în interior când îți dai seama că tot ce fac oamenii ăștia câteva zile cu pretextul că se simt bine, spirit și magie, tu poți face în orice zi din an. 

De ceva vreme mă tot frământă o întrebare. Dacă românii se dau în vânt după chestii tradiționale românești, în special când vine vorba de mâncare, cum de nu s-a gândit nimeni să facă sarmale umplute cu pastă de mici? Doar micul, ca și sarmaua, sunt considerate mâncăruri tradiționale. Combinate, va ieși ceva super-românesc. Mai românesc decât Dacia.  Și da, stiu că micii sunt turcești sau ceva de genul. Dar la noi sunt tratați ca ceva mioritic. Gen de 1 mai. Presimt că peste vreo 10 ani nu va mai încăpea îndoială că șaorma a apărut în țara noastră, o mâncau dacii, peste 30 de ani pizza și peste 50 mâncarea chinezească își va avea originea undeva în Ialomița.

Românul se adaptează. Când n-are parte de ce se aștepta el, înlocuiește. Așa se întâmplă ca zăpada să fie înlocuită de chestia aia albă de pe copaci, cred că-i zice chiciură, sau promoroacă, sau cum căcat a numit-o Alecsandri. Nu-i zăpadă. Dar dacă te uiți printr-un geam aburit, poate fi. Și-au coborât toți standardele și în loc de zăpadă autentică, se mulțumesc cu mâzga aia înghețată de pe crengi. Pizdele care își planificase poze în zăpadă pentru perioada asta a anului, acum trebuie să se mulțumească doar cu niște copaci înghețați pe fundal, și rânjetul lor forțat în prim plan.

Despre colindători țin minte că am mai scris. Sunt țiganii ăia care croncăne o colindă pe 5 lei. Îți cântă și manele dacă marci banul. Devin enervanți de la al 3-lea grup care-ți sună la ușă. Nu înțeleg de ce se mai chinuie să vestească o naștere, știam oricum asta de anul trecut. Sunt ca programele alea de știri care dau în fiecare an cum se distrează românii pe litoral. Dar să nu spun că nu-s și eu în ton cu sezonul, mi-am împodobit bâtade baseball. Cum mașinile au antiradar, bicicletele antifurt, eu am anticolindători. E util. Și devine mai amuzant dacă îi folosești după ce termină ei de cântat. 



Mai voiam să spun ceva și despre luminițele de prin orașe. Care-s multe, deranjează la ochi și servesc drept obiectiv turistic pentru oamenii din orașul ăla. Și n-am înteles niciodată de ce le pune doar iarna, când după ora 7 sunt sanse să te plimbi o oră prin oraș și să nu te întâlnești cu nimeni. Cine naiba stă la -5 grade să admire beculețe?


Vă aștept cu colindul pe la mine. Până atunci rupeți play-ul la pesa asta.

19 nov. 2013

Reclame



Aș vrea să existe și în viața reală un AdBlock, care să elimine tot conținutul publicitar ce-i întins prin orice văgăună. 

Zeci, sute, mii de panouri publicitare, pliante ce-ți sunt date în mână, afișe pe stâlpi, pe ferestrele magazinelor, pe autobuze, pe clădiri... la produse de 2 lei de care nu ai nevoie, și dacă ai avea ai ști oricum ce să cumperi.

Dacă întinzi o pânză cât un bloc de pe care să-mi rânjească chiobanul Ghiță cu dinții lui brânziți, asta nu mă face să-mi deschid abonament la Vodafone sau să vă cumpăr tabletele voastre de căcat. Muriți. Am Orange. Și nu că Orange ar fi mai presus cu ceva. Nu-s pe Orange din cauză că mi s-a părut amuzantă reclama aia cu omuleții albi retarzi și nici pentru că m-au fascinat prea tare ofertele lor la abonamente inspirate din cartea de zoologie. Sunt pe Orange doar pentru că majoritatea oamenilor pe care-i cunosc sunt pe Orange. Puteam să fiu pe orice altceva, oricum sunt printre cei care nu consumă nici 10% din minutele lunare. 

Și nici nu o să mă faci să cumpăr mașini de spălat și frigidere de la tine dacă pui peste tot pancarde cât tumoarea de mari care-mi obturează mie vederea când mă uit cum dă cu muia de asfalt o grasă ce se încăpățânează să meargă pe tocuri. 

Și indiferent câte afișe pui prin stații și scări de bloc cu banca ta cămătărească, tot n-am să-mi bag banii acolo. Există grețos de multe bănci. Dacă te duci pe orice stradă mai mare în fața unei bănci și tragi o flegmă în orice direcție, va ateriza în fața altei bănci. Așa multe sunt. Nici nu știu de ce se mai bat atât pe competiție, oricum e câte una pentru fiecare om. Lasă-mă băi jidan îmnpuțit cu creditele tale. Știu că dai credit doar cu buletinul, pașaportul, carnetul de conducere, diploma de 10 clase sau factura la gaz. Da dacă are cineva nevoie de tine te găsește el și dacă-ți muți filiala într-un buncăr din Siberia. 

Și cei mai enervanți mi se par spammer-ii. Adică ăia care-ți bagă material promoțional pe gât fără voia ta. Hai, că la panourile publicitare poți să nu te uiți. Să te uiți doar în pământ, deși sunt șanse ca să vezi și acolo o reclamă de la Catena la un unguient de hemoroizi ceva, sau la proteze de îndreptat coloana. Dar sunt ăia care vin la tine și-ți dau pliante. Ajung la gradul de disperare în care ți le bagă ei între degete, dacă tu nu vrei să-l iei. Știu că nu e vina voastră,  că vă faceți doar meseria și că probabil și vouă vi se pare penibil să umpleți mâna oamenilor cu hârtii inutile. Dar asta face parte din meseria voastră, să fiți înjurați. Probabil în contract nu scria și că majoritatea celor cărora le dați hârtii vor să vă facă o gaură în cap cu burghiul, să vă bea creierul printr-un pai și să se cace în locul gol rămas.

Acum știu că o să-mi spuneti că eu sug la marketing și că reclama e sufletul comerțului. Nici n-am zis că n-ar fi așa. Dar atunci când cineva încearcă să-ți vândă căcat și-l supraapreciază în reclame, e vorba doar de meltenism. Adică conținut care nu oferă nicio informație despre produs. Și dacă oferă, ori sunt eronate ori chestii generale intuitive. 

Iar reclamele nu fac pe nimeni să vrea să cumpere chestii de care nu are nevoie. Oamenii ar fi cumpărat exact aceleași produse și dacă nu existau reclamele. Mi s-a întâmplat de multe ori să fiu într-un bar ce are la intrare o reclamă la Tuborg, să stau la o masă pe care scrie Timișoreana și să beau un Ciucaș dintr-un pahar de Golden Brau. De ce? Pentru că Ciudaș mi s-a părut mie berea cea mai bună la prețul cel mai decent și am cumpărat-o, indiferent dacă i s-a făcut sau nu reclamă. Cam așa merge treaba peste tot. Orice om normal cumpără un produs atunci când este satisfăcut de calitate și simte avantajul în propriul buzunar, nu în reclamă. 

Dacă același produs s-ar vinde în două ambalaje de la firme diferite, una făcându-i reclamă în mod abuziv iar cealaltă scăzând 30% din preț, care ar avea mai mult succes pe piață? Da, știu  că există și retarzi care cumpără chestii doar pentru că sunt promovate. Orice om care are impresia că o firmă îl poate avantaja, fie că este vorba de haine, băutură sau mașini, e idiot. 


Despre sfântul Woodenpints